SCURT ISTORIC
Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. Declarată oraş începând cu anul 1904, fapt ce i-a înlesnit dezvoltarea, localitatea este atestată în documentele scrise medievale emise de cancelaria Moldovei, încă de la începutul secolului XV (1415), când vornicul Oană a întemeiat vechea mănăstire a Humorului, la o distanţă de 6 km de actualul oraş.
Gura Humorului a dobândit statutul de staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea Guvernului României nr.114 din 24 februarie 2005 publicată în Monitorul Oficial nr. 178 / 1 martie 2005.
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Oraşul Gura Humorului este situat în depresiunea intramontană cu acelaşi nume, dezvoltată la confluenţa Moldovei cu râul Humor, la o altitudine de 490 m, între culmile împădurite ale Obcinei Mari, Obcinei Voroneţului şi Obcinei Humorului.
În general, toponimicul “Obcini” indică un anumit tip de relief: culmi prelungi, paralele, domoale, nu foarte înalte, separate de văi paralele. Din punct de vedere etimologic, obcina aminteşte de proprietatea comună, devălmaşă de altă dată (ocină) a ţăranilor liberi asupra pădurilor şi păşunilor de pe acest tip de culmi.
Localitatea se situează la intersecţia coordonatelor geografice de 47º 32´ latitudine nordică şi 25º 54´ longitudine estică.
Aşezarea Voroneţ se află într-o zonă de deal (Obcina Voroneţului – Măgura 816 m) la o altitudine de cca. 400 – 500 m. Fostul sat Voroneţ, în prezent localitate componentă a oraşului Gura Humorului s-a dezvoltat în jurul Mănăstirii Voroneţ, de-a lungul drumului local ce leagă cele două localităţi, drum ce urmăreşte valea pârâului Voroneţ până la confluenţa acestuia cu râul Moldova.
Oraşul are un cadru natural pitoresc, fiind înconjurat de obcini acoperite cu păduri de foioase şi răşinoase, iar climatul este plăcut şi reconfortant. Zona Voroneţ reprezintă un reper al limitei dintre arealul pădurilor de foioase şi cele de conifere.
Oraşul se învecinează cu comuna Mănăstirea Humorului şi cu comuna Pârteştii de Jos, la nord, la est se învecinează cu comuna Păltinoasa, la sud cu comuna Slatina, la sud – est cu comuna Valea Moldovei, la vest cu oraşul Frasin.
ACCESIBILITATE
Oraşul este străbătut de şoseaua europeană E576 Suceava – Gura Humorului – Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud, fiind situat la 37 km de Suceava – centrul administrativ al judeţului, 36 km de oraşul Fălticeni, 33 km de oraşul Câmpulung Moldovenesc.
Reţeaua de drumuri judeţene asigură legătura cu localităţile vecine: DJ 177 – Mănăstirea Humor – Poiana Micului; DJ 177C – Valea Moldovei.
Accesul în localitate se realizează şi feroviar, pe magistrala 502, Gura Humorului fiind staţie pe reţeaua feroviară Suceava – Vatra Dornei.
Oraşul este deservit de o autogară, două staţii C.F.R. (Gura Humorului – 10 trenuri zilnic şi Gura Humorului Oraş – 24 trenuri zilnic) precum şi de un helioport, în Voroneţ şi de aeroportul internaţional Salcea (aflat la 55 km de Gura Humorului).
ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ
Din punct de vedere administrativ, Oraşul Gura Humorului are în componenţă două localităţi: Gura Humorului – reşedinţa oraşului – şi Voroneţ – localitate componentă.
Oraşul Gura Humorului are o suprafaţă totală de 6.984 ha. Teritoriul intravilan al oraşului Gura Humorului conform Planului Urbanistic General are o suprafaţă de 582,35 ha şi este constituit din:
1. Oraşul Gura Humorului (trupul principal A) – 461,31 ha;
2. Cartierul Voroneţ (trupul secundar B) – 64,11 ha;
3. Alte trupuri componente – 56,93 ha;
POPULAŢIA
La 1 iulie 2010, oraşul Gura Humorului avea o populaţie stabilă totală de 15.748 locuitori, reprezentând aproximativ 2,2% din populaţia totală a judeţului Suceava (5,2% din populaţia urbană). Din punct de vedere al populaţiei stabile, oraşul Gura Humorului se situa pe poziţia a şasea între cele 16 localităţi urbane de la nivelul judeţului Suceava.
În ceea ce priveşte evoluţia efectivului populaţiei stabile, nu se înregistrează modificări semnificative în perioada 2005-2010; se înregistrează un minim de 15.638 persoane, în 2008, şi un maxim de 15.748 persoane, în 2010.
Structura etnică a populaţiei, conform datelor înregistrate la recensământul populaţiei din 2002, relevă preponderenţa persoanelor de etnie română (95,6%) şi existenţa unor
comunităţi mai importante de persoane de etnie romă – 2,5%, nemţi – 0,8% şi poloni – 0,4%.
Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa persoanelor de sex feminin (52,1%; 8.198 persoane) faţă de cele de sex masculin (47,9%; 7.550 persoane).
Structura populaţiei pe grupe cincinale de vârstă relevă ponderi mai ridicate deţinute de populaţia din grupele de vârstă de 55 ani şi peste faţă de situaţia de la nivel judeţean – mediul urban.
Ponderi mai reduse se înregistrează în cazul grupelor cincinale de vârstă din intervalele 5-19 ani precum şi 40-54 ani. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă, relevă ponderea mai ridicată deţinută de populaţia vârstnică (18,4%), superioară celei înregistrate la nivelul mediului urban al judeţului Suceava (16,1%).
Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă aproximativ 16,0% din totalul populaţiei oraşului, pondere care nu diferă semnificativ de cea înregistrată la nivelul mediului urban din judeţul Suceava (16,4%). În aceste condiţii, populaţia adultă (15-59 ani) deţine o pondere de 65,5% din populaţia oraşului, mai redusă decât la nivelul mediului urban judeţean (67,5%).
RELIEF
Oraşul Gura Humorului este situat în partea de est a Carpaţilor Orientali şi reprezintă limita dintre două subunităţi ale Carpaţilor Orientali, respectiv Obcinile Bucovinei, în nord şi Munţii Stânişoarei, în sud.
Din punct de vedere geologic, relieful Obcinilor Bucovinei, unitate de munţi scunzi şi mijlocii, este alcătuită din fliş cretacic şi paleogen. Obcina Voroneţului (Măgura – 816m), drenată de văile Suha, mărgineşte la sud depresiunea.
Obcinile Bucovinei au ca trăsătură specifică paralelismul culmilor prelungi, puţin înalte şi masiv împădurite, separate de văi longitudinale largi. Depresiunea Gura Humorului s-a format în zona de vărsare a pârâurilor Humor, Voroneţ, Suha, Suha Mare, Suha Mică, în râul Moldova, fiind axată pe sinclinal, iar culmile care o înconjoară formează anticlinale, existând o perfectă adaptare la structura geologică.
REZERVAŢII NATURALE
Rezervaţia geologică Piatra Pinului cu o suprafaţă de 1,4 ha reprezintă un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peşti fosiliferi care demonstrează existenţa unei faune specifice: peşti, corali, scoici, etc. Rezervaţia păstrează urme de viaţă din oceanul ce odinioară acoperea zona. Rezervaţia, situată pe partea dreaptă a râului Moldova este împădurită, fiind acoperită parţial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc.. Ca unicat, poate fi menţionat faptul că specia afinul negru se află aici la cea mai mică altitudine din Bucovina (600 m).
Piatra Şoimului, situată la câteva sute de metri în amonte de Piatra Pinului, este vizitată pentru pitorescul stâncilor din pădure. Suprafaţa rezervaţiei este de cca. 0,50 ha.
Rezervaţiile Piatra Pinului şi Piatra Şoimului au dobândit regimul de arie naturală protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional.
Din patrimoniul natural mai fac parte:
– Pădurea de Mesteceni – de unde se poate admira panorama oraşului;
– Pietrele Doamnei sau Pietrele Muierilor reprezintă un adevărat monument al naturii situat pe latura vestică a râului Humor, pe Obcina care desparte Mănăstirea Humorului de oraşul Frasin.