Sărbătoarea coşurilor pascale, la Gura Humorului

Peste 40 coşuri de Paşte au fost expuse, luni, în a doua zi de Paşte, la Gura Humorului, în cadrul celei de-a treia ediţii a Galei coşurilor pascale. Humorenii îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei sau specifice etniei au venit în centrul oraşului pentru a arăta cum pregătesc un coş cu bucate de Paşte pentru sfinţit.

Pentru prima oară la Sărbătoarea coşurilor pascale, alături de cele trei parohii ortodoxe, “Sfântul Gheorghe”, “Sfinţii Împăraţi” şi “Sfinţii Arhangheli”, a participat şi parohia romano – catolică “Sfânta Treime”.

no images were found

Slujbă specială dedicată Sărbătorii coşurilor pascale

Manifestarea a început cu o slujbă specială dedicată Sărbătorii coşurilor pascale, oficiată de reprezentanţii celor patru parohii reunite, după care, pentru cinstirea celor prezenţi şi în cinstea sărbătorii pascale, corul “Lira” al Casei de Cultură a oraşului Gura Humorului a oferit un spectacol “pentru sufletul celor prezenţi”.

“Este un moment de înaltă trăire spirituală, când în comuniune cu părintele slujitor al bisericii  romano – catolice, cu părinţii slujitori ai celorlalte altare din oraşul Gura Humorului, împreună cu dumneavoastră, să participăm la această festivitate de sfinţire a coşului pascal. Este o expresie a credinţei şi a tradiţiei  pe care neamul nostru a păstrat-o din generaţie în generaţie, ca pe o făclie sfântă şi binecuvântată şi pe care o împărtăşim şi celor care vin după noi, ca acest fir de legătură duhovnicească să-şi aibă continuitatea în credinţa bisericii noastre strămoşeşti. Felicităm iniţiativa primarului Marius Ursaciuc, care ne-a invitat prima oară acum trei ani de zile să fim părtaşi împreună cu dumneavoastră la acest moment deosebit”, a spus preotul Mircea Nuţu.

Coşuri doar cu produse preparate în casă

După stropirea cu apă sfinţită a coşurilor şi a gospodarilor care au venit să le expună, un juriu format din preoţii parohi şi primarul Marius Ursaciuc a trecut pe la fiecare expozant şi a gustat din bunătăţile din coşuri.

Conform organizatorilor, Primăria Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare şi parohiile din localitate, au fost invitaţi să participe la acest eveniment toţi cei care păstrează tradiţia autentică. Aceştia au venit cu un coş pregătit aşa cum este cel dus la biserică în noaptea de Înviere. Regulamentul concursului spune că în coş trebuie să fie doar produse preparate în casă, iar participanţii  trebuie să fie îmbrăcaţi în costume tradiţionale, autentice. Acelaşi regulament prevede ca reprezentanţii bisericii să treacă pe la fiecare participant pentru a evalua măiestria gospodinelor şi a  gospodarilor.

Din coşurile expuse nu au lipsit preparatele tradiţionale din carne de miel, pasca şi cozonacul, ouăle roşii şi încondeiate, brânza şi o băutură tradiţională. Toate aceste produse au fost puse în coşul în care a fost aşezat un prosop ţesut în casă.

Coşul polonez cu cruce din sare

Vasile Iscuviz, de la biserica romano – catolică “Sfânta Treime”,  a pregătit coşul împreună cu soţia şi soacra, ambele de etnie poloneză.

“Coşul conţine un miel din unt de casă, care reprezintă mielul în miniatură, având şi blăniţa din unt dat pe răzătoare, o babă, hrean, şuncă, şunca afumată însemnând sănătate, fertilitate şi abundenţă, slănină, drob, iepuraş şi o cruce din sare cu Iisus Mântuitorul, sarea fiind un mineral al vieţii, despre care se crede că alungă răul. Crucea este făcută din bulgăre de sare din salină, polonezii fiind cei care au exploatat primii sarea din salina Cacica şi care au făcut din aceasta tot felul de forme de sfinţi, precum şi forme cu Iisus Hristos şi Fecioara Maria”, ne-a spus Vasile Iscuviz.

Etnia poloneză a fost reprezentată şi de Lucica Ţebrean, originară din Poiana Micului. Din coşul tradiţional polonez nu au lipsit mieluţul de paşte realizat din pâine, pentru etnicii poloni pâinea fiind simbolul norocului, al creştinătăţii şi al trupului, baba poloneză din aluat dulce, piperul şi ouăle roşii, oul fiind simbolul renaşterii, al înfrângerii morţii de către viaţă. Pentru polonezi, brânza din coşul de Paşte este prietenia dintre om şi natură, ridichea este un simbol al puterii şi forţei fizice, iar prăjitura este ultimul fel tradiţional, simbolizând priceperea şi perfecţiunea, şi trebuie făcută în casă.

“Suntem mulţumiţi că putem sărbători împreună cu creştinii ortodocşi. Coşuleţul conţine mieluţul de paşte, conţine şunca tradiţională, jambon afumat, sare, zahăr, piper, hrean, mezeluri de casă, ouă roşii şi baba tradiţională poloneză. Coşul etniei poloneze nu se diferenţiază foarte mult de cel al localnicilor ortodocşi, în afara faptului că la noi hreanul nu este ras şi tradiţia spune că este foarte bine ca acest hrean să fie mâncat dimineaţă, pe stomacul gol, ca toate bolile, mai ales cele de dinţi, să dispară”, ne-a spus Lucica Ţebrean.

Lângă coşul etnicilor germani au fost crenguţe cu ouă roşii

La numai 14 ani, Eliza Wintzingher i-a reprezentat cu succes pe etnicii germani la Sărbătoarea coşurilor pascale. Îmbrăcată în costumul popular specific etniei, Eliza a avut un coş frumos pregătit în care au fost aşezate o pască nemţească, drob din miel, şuncă afumată şi o crenguţă în care erau ouă roşii.

“Majoritatea produselor din coş seamănă cu cele din coşurile din Bucovina, doar că în tradiţia germană se împodobesc astfel de crenguţe cu ouă. În fiecare casă, gospodina pregăteşte un fel de pom în miniatură, din crengi înflorite, pe care va lega ouă colorate”.

Şi Cristina Gundel a prezentat un coş nemţesc foarte frumos care avea, în plus faţă de cel al Elizei, caşcaval făcut în casă, hrean şi puiuţi.

“Salutăm prezenţa la această manifestare a reprezentanţilor bisericii romano – catolice, care diversifică portul bucovinean cu portul polonez şi portul tradiţional german”, a precizat Vera Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare.

Tradiţia coşului de Paşte, transmisă copiilor şi nepoţilor

Domnica Beleca, în vârstă de 61 de ani, originară din Mănăstirea Humorului, nu a uitat tradiţiile învăţate de la părinţi şi bunici, deşi locuieşte la oraş de 40 de ani, şi le transmite mai departe nepoţilor. Atât ea, cât şi nepoata, Ana Maria, în vârstă de 16 ani, au venit cu coşuri pline cu produse preparate în casă, cozonac cu nucă, cozonac cu mac, pască cu smântână, pască cu brânză, fragată, vin, drob de miel, carne de miel, şuncă de porc, cârnaţ de casă, dar şi flori.

Cea mai mică concurentă a fost Patricia, în vârstă de 4 ani. Ea a venit împreună cu mama, Elena Ruscan. Dacă de la Patricia nu am putut afla decât că “a venit cu coşuleţul cu mâncare şi cu ouă roşii”, de la mama sa am aflat că la o vârstă atât de mică, Patricia petrece foarte mult timp la bucătărie pentru a-şi ajuta mama să facă mâncare. Iar pentru Paşte, Patricia a avut în coşuleţ cozonaci şi pască în miniatură, precum şi ouă mici înroşite.

La finalul concursului, juriul, format din primarul Marius Ursaciuc şi preoţi de la parohiile din Gura Humorului, au oferit pentru toate coşurile premiul I.

“Juriul a decis să acorde acelaşi premiu tuturor participanţilor, pentru că a fost foarte greu de hotărât care este cel mai frumos coş, toţi participanţii având coşuri deosebite. De anul viitor vor fi introduse criterii clare de departajare, ocazie cu care se va acorda şi trofeul sărbătorilor pascale la Gura Humorului”, ne-a spus directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Vera Romaniuc.

După festivitatea de premiere, cei prezenţi au avut posibilitatea să guste din bucatele din coşuri, pentru a se convinge dacă juriul a hotărât corect, apoi au asistat la un spectacol de muzică populară.

Text: Stelian Borhan (monitorulsv.ro)